COLESTEROLUL
     S-ar putea sa fiti surprinsi, dar colesterolul, în sine, nu este un lucru rau. Însa, asa cum prea binele este, de multe ori, dusmanul binelui, asa si colesterolul în cantitate mare devine periculos pentru organismul nostru.

    
Ce este colesterolul?

     Colesterolul este o substanta moale, grasoasa, care se gaseste în sange si în toate celulele corpului.  
     Este normal sa avem colesterol. Avem nevoie de el pentru ca organismul nostru sa functioneze bine. Contribuie la formarea peretilor celulelor, a unor hormoni, precum si la asigurarea de energie necesara organismului etc.

    
De ce este „rau“ colesterolul?

     Nivelul crescut al colesterolului în sange se numeste hipercolesterolemie. Colesterolul în exces se depune în peretii vaselor de sange care hranesc inima, creierul, precum si alte organe. Se formeaza niste depozite dure, care scad elasticitatea vaselor, acestea devenind îngrosate si rigide. Acest proces se numeste ateroscleroza si determina îngustarea vaselor de sange, cu îngreunarea circulatiei sangelui. Daca un cheag de sange se formeaza în interiorul sau pe suprafata placii de aterom, artera se blocheaza si apare infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.

    
De unde provine colesterolul?

     Exista 2 surse:
          - 1. 75% se fabrica în ficat, în special din grasimile alimentare;
          - 25% provine direct din alimente.

    
Care sunt tipurile de colesterol?

     Pentru a putea sa circule prin sange, colesterolul are nevoie de ajutorul unor proteine, de care se leaga.
     Aceste combinatii se numesc lipoproteine. Cele mai importante sunt:
          • LDL colesterolul: este colesterolul „rau“. Transporta
            colesterolul de la ficat la celulele care au nevoie de el. Cand
            este în exces, se depune în peretii vaselor de sange si duce
            la ateroscleroza.
          • HDL colesterolul: este colesterolul „bun“. El aduce înapoi la
            ficat colesterolul în exces, de care celulele nu mai au nevoie.
    
     Probabil ca ati auzit de cuvantul „lipide“; acesta se refera la toate substantele „grase“ din sange, incluzand pe langa colesterol si trigliceridele. Se spune despre un pacient care are nivele anormale ale uneia dintre aceste forme de lipide ca este dislipidemic.
     Cu cat nivelele de LDL colesterol si trigliceride sunt mai mari, cu atat riscul de boala cardiaca este mai mare!
     Cu cat nivelul de HDL colesterol este mai mic, cu atat riscul de boala cardiaca este mai mare!

    
Cine trebuie sa-si dozeze colesterolul?

     Toate persoanele care au peste 20 de ani trebuie sa-si dozeze lipidele din sange cel putin o data la 5 ani. Trebuie stiut faptul ca si persoanele slabe pot avea colesterolul crescut.

    
Cat de des trebuie sa-mi verific nivelele de colesterol?

     Anumite persoane necesita o dozare mai frecventa a lipidelor din sange (cel putin anuala), si anume:
     - persoanele care se cunosc cu nivele crescute de colesterol (peste 200 mg%)
     - persoanele supraponderale/grase
     - persoanele care nu fac sport (sedentare)
     - persoanele care mananca multe grasimi si putine fructe si legume
     - barbatii peste 55 de ani si femeile postmenopauza
     - persoanele care au diabet zaharat sau hipertensiune arteriala
     - persoanele care se cunosc deja cu boala de inima, boala cerebro-vasculara sau boala a arterelor
       periferice
     - persoanele care provin din familii cu risc crescut de boli cardiovasculare (parinti sau bunici cu
       colesterol mare sau cu boli de inima la varste tinere, sub 55 de ani)
     - persoanele provenite din familii unde exista un defect genetic de producere si eliminare a
       colesterolului din sange, boala numita hipercolesterolemie familiala; aceasta se caracterizeaza
       prin cresterea marcata de colesterol în sange si prezinta un risc important de boala
       cardiovasculara la varste tinere.

    
    
    
Cum trebuie sa aleg mancarea?

     O alimentatie sanatoasa nu înseamna mancare fara gust sau regim strict; învatati sa mancati gustos si sa va mentineti si greutatea si colesterolul în limite normale în acelasi timp.
    

    
De cate calorii am nevoie?

     Învatati sa va estimati numarul de calorii de care aveti nevoie zilnic pentru a acoperi nevoile organismului dumneavoastra, bazale si în conditii de efort. Tineti cont de sex, varsta, greutate, precum si de activitatile pe care le efectuati.

    
Faceti activitate fizica regulata

     Sedentarismul este un alt factor de risc cardiovascular
care poate fi usor modificat prin stilul de viata.
     Se recomanda minim 30 de minute de activitate fizica
zilnic.  Nu este obligatoriu  ca toate  aceste minute  sa se
efectueze odata, ci  se pot fragmenta  în cicluri  de cate
10-15 minute fiecare.

    
Ce face miscarea?

     Activitatea fizica sustinuta creste nivelul de HDL colesterol (colesterolul bun), scazand astfel si riscul de boala de inima, fara sa scada, însa, din pacate, si nivelul de LDL colesterol (colesterolul rau).
     Totodata, ajuta si la controlul altor factori de risc cardiovasculari, cum ar fi obezitatea, diabetul si hipertensiunea arteriala.

    
Ce fel de miscare trebuie sa fac?

     Orice fel de sport este benefic pentru dumneavoastra (mersul pe bicicleta, înotul, alergatul etc.). Însa nu toata lumea poate efectua asemenea efort, prea intens pentru unii, în special pentru varstnici.
     De aceea, este important sa retineti ca absolut orice forma de miscare va îmbunatateste starea vaselor de sange, prin urmare si circulatia sangelui peste tot în organism. Astfel, plimbatul, gradinaritul, joaca împreuna cu copiii, activitatile casnice, chiar si dansul, va asigura o mai buna functionare a organismului.
   
ATENTIE! Daca tocmai ati fost internat în spital pentru o boala de inima sau obositi foarte repede la eforturi mici, sfatuiti-va cel mai bine cu medicul dumneavoastra cardiolog cand si, mai ales, daca este bine sa va reluati activitatile normale. Unele persoane cu boli grave de inima nu au voie sa faca eforturi fizice.

    
Tratamentul medicamentos

     Atunci cand modificarea stilului de viata nu este suficienta pentru reducerea riscului cardiovascular datorat cresterii grasimilor din sange, este necesara instituirea unei medicatii hipolipemiante.

    
Cand trebuie sa încep sa iau medicamente pentru scaderea colesterolului?

     Tratamentul medicamentos trebuie întotdeauna început doar la indicatia medicului. El va va sfatui cand si ce fel de medicamente este nevoie sa luati. Tipul si doza de medicament se stabilesc în functie de factorii dumneavoastra de risc si de bolile asociate.
     Se spune ca nu exista „boli“, ci „bolnavi“, din cauza faptului ca fiecare pacient este unic din punct de vedere al organismului sau; de aceea, nici schemele de tratament nu pot fi la fel. Nu încercati sa luati acelasi medicament ca alt pacient, fara sa-l întrebati pe medicul dumneavoastra.

    
Ce medicamente scad colesterolul?

     Exista mai multe clase de medicamente care scad grasimile din sange (hipolipemiante). În ordinea eficientei lor acestea sunt: statinele, fibratii, inhibitorii selectivi ai absorbtiei colesterolului, acidul nicotinic si acizii grasi omega-3 polinesaturati.
     Statinele (în ordine alfabetica: atorvastatin, fluvastatin, lovastatin, rosuvastatin, simvastatin) sunt cel mai des folosite. Reprezinta clasa de medicamente hipolipemiante cea mai eficienta:
           • Scad colesterolul total si LDL colesterolul (colesterolul „rau“) cu peste 25%;
          • Nu modifica sau cresc usor (cu cca 5-10%) HDL colesterolul (colesterolul „bun“);
          • Scad trigliceridele cu cca 30%;
          • Scad riscul de deces prin boala cardiovasculara cu cca 25%.
     Efectele benefice sunt dependente de doza administrata. Statinele sunt în general bine tolerate de catre pacienti, efectele adverse fiind rare. În timpul tratamentului cu statine trebuie însa urmarite functia ficatului (dozarea transaminazelor din sange) si simptomele musculare. Rar poate apare o inflamatie a muschilor (numita miozita);În consecinta, anuntati medicul daca în timpul tratamentului cu statine apar brusc dureri sau slabiciune musculara.
     Statinele nu se administreaza la persoanele cu afectiuni hepatice sau la gravide/femei care alapteaza.      În schimb, nu exista contraindicatii legate de varsta, ele putand fi administrate si la pacientii cu varsta de peste 70 ani.
     Tratamentul cu statine nu se întrerupe decat la indicatia medicului.
     Faptul ca, la un moment dat, concentratia lipidelor din sange se reduce/normalizeaza sub tratamentul cu statine înseamna ca acestea sunt eficiente si ca tratamentul trebuie continuat, de obicei cu aceeasi doza!
     Fibratii (fenofibrat, gemfibrozil etc.) nu se iau în loc de statine, ci împreuna cu acestea, daca LDL colesterolul si trigliceridele raman crescute sub tratament cu statine. Au eficienta buna pe reducerea trigliceridelor.
     Inhibitorii selectivi ai absorbtiei colesterolului (ezetimib) reprezinta o clasa relativ noua de medicamente hipolipemiante. Sunt recomandate fie celor care nu pot lua statine, fie în asociere cu acestea, pentru reducerea suplimentara a nivelelor de LDL colesterol si trigliceride. Desi sunt eficiente pe reducerea grasimilor din sange si, în general, sunt bine tolerate de catre pacienti, nu se cunosc înca efectele acestei clase de medicamente pe mortalitatea de cauza cardiovasculara.
     Acidul nicotinic (niacin) reprezinta o medicatie de rezerva, indicata în cazurile în care nivelele de HDL colesterol (colesterolul „bun“) raman reduse dupa modificarea stilului de viata si tratamentul cu celelalte clase de medicamente hipolipemiante.
     Acizii grasi omega-3 polinesaturati sunt de asemenea o medicatie hipolipemianta de rezerva, indicata în cazurile în care nivelele de trigliceride raman crescute dupa modificarea stilului de viata si tratamentul cu celelalte clase de medicamente hipolipemiante.


















    
    
     Fie ca sunteti acasa sau la restaurant, încercand sa respectati urmatoarele indicatii:
          • Cat mai multe si mai variate fructe, legume (mai ales proaspete, negatite), cereale integrale,
            produse pe care este scris un procent mic de grasimi;
          • Cel putin de 2 ori/saptamana peste (cu cat mai gras cu atat mai bine); somonul este unul
            dintre cei mai bogati în acizi grasi omega-3 polinesaturati;
          • Lactate cu continut scazut de grasime (1%);
          • Mai putina carne, mai degraba de pui fara pielita, nu prajeli; nu gatiti cu uleiuri saturate
          • Reduceti consumul de bauturi racoritoare dulci (sucuri asazise naturale) si de sare (adaugati
            condimente pentru gust); alcool cu moderatie, preferabil un pahar de vin rosu;
          • Cantitatea cea mai mare de grasimi sa fie de tip mono si polinesaturate; evitati produsele
            hidrogenate;
          • Maxim 2 oua/saptamana;
          • Evitati cartofii prajiti, prajiturile, cremele, gogosile, covrigeii si biscuitii; maxim 1-2 cafele /zi;
          • Mancati cat mai rar la restaurantele de tip „fast-food“.
    
    
    
Cum se masoara colesterolul?

     Testul se face dupa o perioada de
12 ore în care nu se mananca, nu se beau lichide (cu exceptia apei) si nu se iau medicamente. În felul acesta obtinem informatii despre valorile lipidelor din sange: colesterolul total, LDL colesterolul (colesterolul rau), HDL colesterolul (colesterolul bun) si trigliceridele.
     Daca nu respectati aceste recomandari, s-ar putea ca rezultatul analizelor sa nu fie cel real; medicul o sa va sfatuiasca atunci sa repetati testul.
    
 
   
Unde trebuie sa merg sa-mi dozez colesterolul?

     Exista mai multe locuri unde se pot doza lipidele din sange: în spital, în policlinica, în cabinete particulare etc. Este important ca laboratorul respectiv sa aiba posibilitatea sa masoare toate cele 4 componente mentionate mai sus.
     Al doilea lucru important este reprezentat de cine anume va interpreteaza rezultatele. Cel mai potrivit este medicul dumnea voastra curant, fie el cardiolog, internist, diabetolog, neurolog sau medic de familie. Pentru ca el va cunoaste cel mai bine din punct de vedere medical. Astfel, rezultatele se judeca atat în functie de abaterea fata de valorile normale, dar mai ales tinand cont de factorii dumneavoastra de risc, asa cum puteti citi mai jos. Apoi, medicul dumneavoastra este în masura sa va recomande un plan de preventie sau de tratament pe termen lung, precum si urmatoarea testare, pentru a se asigura ca planul este eficient, determinand scaderea colesterolului dumneavoastra.

    
Care sunt valorile normale ale colesterolului?

     Valorile normale ale colesterolului depind de varsta, de factorii de risc asociati, precum si de patologia fiecarui pacient în parte. În general, se considera ca pentru adulti valorile optime pentru colesterol, LDL, HDL si trigliceride sunt:
          • Colesterol total < 190 mg/dl
          • LDL colesterol < 115 mg/dl
          • HDL colesterol > 60 mg/dl
          • Trigliceride < 150 mg/dl
     Deci, este important de retinut faptul ca nu exista o singura valoare normala a lipidelor din sange!

    
Ce sunt factorii de risc cardiovascular?

     Factorii de risc cardiovasculari cresc riscul sa va îmbolnaviti de o boala cardiovasculara, manifestata cel mai adesea sub forma de cardiopatie ischemica cu forma ei cea mai grava, infarctul miocardic.
     Nivelul crescut de colesterol este unul dintre cei mai importanti factori de risc cardiovascular. Alti factori de risc importanti sunt:
     - Factori de risc majori, nemodificabili: varsta înaintata, sexul masculin si ereditatea (copiii ai caror
       parinti sau bunici au avut boli de inima sunt mai predispusi la randul lor pentru asemenea boli).
     - Factori de risc majori, modificabili prin schimbarea stilului de viata sau cu medicamente: fumatul,
       hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, efortul fizic limitat (sedentarismul), obezitatea, factorii
       psihosociali (în special stresul cronic) si alcoolul în cantitate mare (cu toate acestea, alcoolul în
       cantitati mici, cum ar fi un pahar de vin rosu, are efecte favorabile asupra inimii, constand în
       special în cresterea nivelului de colesterol bun din sange).
     Este foarte important sa retineti ca riscul dumneavoastra de a dezvolta o boala de inima este cu atat mai mare cu cat aveti mai multi factori de risc dintre cei enumerati mai sus!
     În ce categorie de risc ma aflu?

1. Risc scazut/moderat: aveti maxim un factor de risc asociat hipercolesterolemiei, dintre cei mentionati mai sus.
   Tinta: Colesterol total < 190 mg/dl; LDL colesterol < 115 mg/dl
2. Risc moderat/înalt: aveti 2 sau mai multi factori de risc asociati hipercolesterolemiei, dintre cei mentionati mai sus.
   Tinta: Colesterol total < 175 mg/dl; LDL colesterol < 100 mg/dl
3. Risc înalt/foarte înalt: aveti deja o boala cardiovasculara determinata de ateroscleroza, diabet zaharat, multiplii factori  de risc asociati sau nivele foarte crescute ale lipidelor din sange.
   Tinta:Colesterol total < 155 mg/dl; LDL colesterol < 80 mg/dl

    
Ce trebuie sa fac daca am colesterolul crescut?

     Modificarea stilului de viata
     Este cel mai important pas si, de multe ori, este suficient pentru a preveni cresterea colesterolului în sange si aparitia bolilor cardiovasculare.
     Evitati fumatul
     Fumul de tigara reprezinta unul dintre cei mai importanti factori de risc cardiovascular. Nefumatorii pot fi si ei afectati, în cazul în care se expun pasiv la fumul de tigara. Exista si o veste buna, aceea ca riscul cardiovascular al fumatorilor începe sa scada odata ce se opresc, indiferent de cat de mult au fumat, si ajunge la jumatate la un an de la renuntarea la fumat.
    Mancati sanatos
     Asa cum am precizat la începutul acestei brosuri, aproximativ un sfert din cantitatea totala de colesterol din sange provine din alimentatie.
     În consecinta, este recomandat ca procentul de grasimi din alimentatie sa nu depaseasca 25-35% din numarul total de calorii zilnice.
     Important este ca grija pentru o alimentatie corecta sa intre în educatia copiilor si a tinerilor, evitand astfel aparitia mai tarziu a unor boli grave: obezitatea, diabetul zaharat, dislipidemiile, hipertensiunea arteriala, toate favorizand, în final, bolile severe de inima!

    
Care sunt tipurile de grasimi, ce fac ele si în ce alimente se gasesc?

     Grasimile pot fi clasificate în „rele“ si „bune“ .

     Grasimile „rele“ sunt:
          - Grasimile saturate:
               • sunt cele mai nocive;
               • se consuma în cantitati semnificative în alimentatia din tara noastra.
          - Grasimile hidrogenate: în timpul procesarii industriale a alimentelor, unele grasimi sufera un proces chimic numit „hidrogenare“, prin care se modifica structura lor chimica. Grasimile lichide devin astfel solide (de exemplu, uleiul, care este o grasime lichida, devine solid în margarina). Aceste grasimi cresc nivelul de colesterol.
          - Grasimile nesaturate „trans“:
            • fac parte din clasa grasimilor nesaturate, dar „rele“;
            • se formeaza adesea în procesul de hidrogenare;
            • cresc colesterolul total, LDL colesterolul si scad HDL colesterolul
            • se prescurteaza TFA si, de obicei, sunt trecute pe etichetele produselor alimentare care le
               contin, pentru a putea fi usor recunoscute.

     Grasimile „bune“ sunt:
          - Grasimile nesaturate „cis“ (denumite asa dupa structura lor chimica).
               • polinesaturate: sunt o parte esentiala din mesele zilnice; scad LDL colesterolul, însa scad
                 si HDL colesterolul (colesterolul protector!).
               • mononesaturate: scad LDL colesterolul; au însa avantajul ca nu scad nivelul de HDL
                 colesterol.
               • acizi grasi omega-3 polinesaturati: sursa cea mai importanta de grasimi „bune“, care scad
                 nivelul de LDL colesterol, împiedica formarea cheagurilor de sange în vase si îmbunatatesc
                 memoria si concentrarea (de recomandat a se consuma la orice varsta!).

    
Este mai buna margarina decat untul?

     Studii recente, care au aratat efectele daunatoare ale grasimilor nesaturate „trans“ (TFA), au ridicat un semn de întrebare cu privire la siguranta consumului de margarina. Aceasta contine o cantitate mare de colesterol si de grasimi nesaturate „trans“ (TFA), favorizand astfel formarea placilor de aterom pe vasele de sange (depunerea de grasimi în peretii vaselor, cu îngrosarea lor, îngustarea vasului ramas si blocarea acestuia). De aceea, se recomanda sa mancati mai degraba cantitati mici de unt sau margarina lichida (care nu este hidrogenata).