Caria dentară este un accident care apare după erupţia dinţilor în rezultatul contactului direct al alimentelor cu suprafaţa dintelui, rolul principal revine hidraţilor de carbon (zahărului) şi ca atare, un efort profilactic eficient trebuie îndreptat în această direcţie.

     Profilaxiea cariei dentare urmăreşte asigurarea stării de sănătate a cavităţii bucale şi cuprinde un complex de metode care duc la creşterea rezistenţei ţesuturilor dure dentare şi combaterea factorilor agresori cariogeni.

     Un factor important în profilaxiea cariei dentare are alimentaţiea raţională, care cuprinde măsuri profilactice prenatale (pînă la naştere) şi post natale (după naştere).

     Profilaxia prenatală asigură o bună dezvoltere a organismului copilului, precum şi a aparatului dento-maxilar, printr-o alimentaţie complexă raţională a gravidei cuprinzînd proteine, hidrocarbonate, grăsimi, vitamine şi săruri minerale cu o valoare calorică medie de circa 3000 calorii pe zi.
Profilaxia cariei dentare
     Alimentatia gravidei treguie să fie bazata pe produsele lactate, produse din carne şi peşte ouă şi îndeosebi legume şi fructe.

      Femeia gravidă trebuie fie atenta şi asupra stării de sănătate a cavităţii bucale. Să viziteze medicul stomatolog în prima şi a doua jumătate a gravidităţii şi în caz de necesitate numaidecît să trateze cavitatea bucală.

     În această etapă de dezvoltare a copilului este necesar ca femeia gravida sa aiba un echilibru neuro-endocrin, sa previna aparitia bolilor infecţioase si a intoxicaţiilor cronice.

     După naştere ar fi foarte bine dacă alimentaţia copilului ar fi bazată pe laptele matern măcar timp de 6 luni. În cazul alimentaţiei artificiale alături de laptele de vacă este neceesar de a adăuga sucurile naturale de fructe şi legume.

     Între 1 - 14 ani este etapa în care se termină mineralizarea dinţilor permanenţi. La începutul acestei etape se va supraveghea ca masticaţia să se facă în bune condiţii cu folosirea alimentelor mai dure. Efortul de masticaţie a pîinii tari, fructelor şi legumelor determină şi o bună autocurăţire si îndepartare a depunerilor moi de pe suprafeţele dentare. Necesarul de calorii în această etapă ajunge pînă la 2500-2600 calorii pe zi. Aportul considerabil apartine glucidelor şi parţial lipidelor şi proteinelor. Dintre sărurile minerale cel mai important este calciul.

     Alimentaţia adolescentului, vîrsta cuprinsă între 14-20 de ani prezintă creşterea raţiei calorice ajungînd la 3200-4000 calorii pe zi, se asociază şi cu creşterea cantităţii de legume şi fructe consumate (13-17% din valoarea calorică a raţiei alimentare) şi de produse cerealiere (20-48% din valoarea calorică).
     Alimentaţia adultului constituie un consum energetic de 3000-5000 calorii pe zi şi corespunde cu o creştere a consumului de glucide, dar este necesar ca glucidele să nu depăşească de 5 ori cantitatea de lipide şi proteine şi să fie consumate sub formă de amidon, glicogen, celuloză. Se recomandă restricţie la consumul de dulciuri în special cele lipicioase. Acestea, asociate cu sucuri între mesele principale sau cînd se dă copilului o bomboană înainte de culcare, numai la cîteva minute după depunerea dulciurilor pe dinţi se produc acizi organici capabili de a produce leziuni de decalcifiere (distrugere) a dintelui în aproximativ 90 minute. Se recomandă consumul de dulciuri o singură dată pe zi la masa principală.
     Una din metodele cele mai eficiente în profilaxia cariei dentare o reprezintă curăţirea artificială care se realizează prin periaj dentar cu utilizarea pastelor, pulberilor, a apelor de gură.

     Pastele de dinţi sunt substanţe complexe care au rolul curăţirii suprafeţelor dentare, atît prin acţiunea abrazivă, cît şi prin acţiunea detergentă.

     Periajul dentar trebuie să înceapă de la vîrsta de 3 ani. Până la această vîrstă copilul este învăţat şi urmărit să-şi clătească gura după fiecare masă. Periajul dentar trebuie făcut după fiecare masă în special după masa de seară. În cazul sîngerării gingivale periajul nu va fi întrerupt, dar se va efectua cu atenţie fără lezarea mucoasei gingivale.

     De asemenea se poate folosi pulberea se dinţi, dar nu permanent deoarece conţine substanţe abrazive. Nu se recomandă la persoanele cu o mineralizare dentară slabă, la persoanele care au tendinţă de depunere a tartului dentar.

     Mai puţin se folosesc apele de gură deoarece ele au o acţiune de curăţire redusă. Ele mai mult au efect de dezodorizare, calmare, uşor antiseptic.

     Se mai cunosc şi mijloace secundare de igienă bucală cum ar fi: scobitorile şi aţele dentare, dar trebuie să fim foarte atenţi că la folosirea lor un timp mai îndelungat provoacă şi atrofii ale papilei (gingiei) inter-dentare cu formarea spaţiului respectiv care devine un loc de depozitare al resturilor alimentare.

     Se mai folosesc gumele de mestecat care combat formarea plăcii bacteriene. E mai bine de a le folosi numai după masă.

     Străduiţi-vă să îndepliniţi aceste cerinţe şi veţi avea un zîmbet frumos şi sănătos.