Markeri tumorali sunt substante formate sau induse de neoplasme care apar in cantitati reduse sau deloc in tesuturile normal diferentiate.
      Sunt folosite pentru controlul eficacitatii tratamentului (medicamentos si chirurgical) sau, mai pe intelesul tuturor nu sunt utili pentru stabilirea unui diagnostic definitiv sau pentru depistarea in masa (screening) a cancerului. Exceptie fac rudele pacientilor cu cancer cu celule C, cei care au in familie persoane cu neoplazie endocrina multipla dar si pacientii cu status post mola hidatiforma, suspiciune  de tumori germinale, (beta-HCG), cancer prostatic (PSA).

      Valorile markerilor sunt influentate de fumat (ACE, TPA), sarcina (AP, HCG), catabolism, boli inflamatorii sau toxice.

      Valorile normale ale markerilor difera in functie de metoda de laborator, de aceea, urmarirea unui cancer in postoperator este bine sa se faca la acelasi laborator.
Niciun marker nu este specific tumoral, de aceea concentratia crescuta poate fi masurata si la indivizi sanatosi (uneori).

      Va voi prezenta in continuare cateva notiuni practice legate de ACE (antigenul carcinoembrionar).

      Atentie a nu se confunda ACE-ul (in romaneste antigen carcinoembrionar) cu ACE: angiotensin convertaza sau kinaza II, sau pepdil - dipeptidaza, o enzima care creste in sarcoidoza (boala granulomatoasa sistemica care afecteaza in mod obisnuit plamanul).

      Din pacate, la noi se utilizeaza prescurtarea engleza CEA (carcinoembrionar antigen).

      Este indicat ca, atat medicii de familie cat si specialistii sa consulte site-ul laboratorului spre care se indruma pacientul si sa scrie intocmai analiza pe care o solicita, sau sa scrie in paranteza denumirea markerului solicitat, fara prescurtari, evitand astfel situatii jenante pentru pacienti.

      Revenind la ACE (voi pastra prescurtarea cu initiala corespunzatoare  limbii romane), aceasta este o glicoproteina a carei principala utilizare este de a monitoriza adenocarcinomul colonic persistent, recurent sau metastasic, dupa interventia chirurgicala.

      Dar poate fi crescut la mai mult de 30% dintre cei cu carcinom mamar, pulmonar, hepatic, pancreatic - serveste la determinarea prognosticului pacientilor cu cancer de colon (o concentratie ACE < 5ng/ml inaintea tratamentului sugereaza o boala localizata si prognostic favorabil, dar o concentratie de peste 10ng/ml sugereaza boala extinsa si prognostic prost; mai mult de 80% dintre pacientii cu neo de colon cu valori mai mari de 20ng/ml vor face recurenta (recidiva) in 14 luni dupa interventia chirurgicala. In cancerul mamar si colonic, valorile ACE> 20ng/ml se coreleaza cu volumul tumorii si sunt de obicei asociate cu prezenta metastazelor. Totusi, este posibila aparitia metastazelor si la valori sub 20ng/ml, valorile sub 2, 5 ng/ml nu exclude cancerul primar, metastazic sau recurent.

      Revenind la indicatia principala a determinarii ACE, aceea de a monitoriza cancerul de colon dupa tratamentul chirurgical, sunt utile cateva observatii :

-pentru monitorizarea unui pacient este indicat efectuarea analizei la acelasi laborator (altfel sunt posibile diferente de ±  25 %)
-absenta revenirii ACE la o concentratie normala in postoperator sugereaza o rezectie incompleta. Dupa indepartarea completa a cancerului, acesta ar trebui sa revina la normal in 6-12 saptamani.

      Practic, determinam ACE-ul cand avem diagnosticul histopatologic al formatiunii biopsiate (prin colonoscopie in acest caz ).

      Daca valorile sunt peste cele normale (< 3,0 ng/ml la nefumatori si < 5,0ng/ml la fumatori) atunci vom determina valoarea ACE-ului lunar in primele 3 luni postoperator  (limita maxima de 12 saptamani de scadere),  apoi la 2-3 luni. Cresterea progresiva indica mai precoce decat alte metode recurenta cancerului colonic si poate precede cu 2-6 luni manifestarile clinice ale cancerului recidivant.

      Din experienta proprie, sfatuiesc pacientii cu cancer de colon la care ACE a fost de peste 3ng/ml sa-si urmareasca evolutia printr-un grafic simplu (atentie: nu toate cancerele de colon sunt insotite de cresteri ale acestui marker tumoral.
     De exemplu: o valoare de 5ng/ml in preoperator, care a scazut la 3,2 ng/ml la 1 luna dupa interventia din data de 10.04.2016 (de exemplu), apoi mentine scaderea la 2 luni (2ng/ml) si la 3 luni (1,5 ng/ml ). Cresterea  valorilor ACE, chiar si in intervalul 0-3 ng (cele normale) poate sugera o eventual recidiva care necesita urgent investigatii (colonoscopie, ex. CT).

      Nu trebuie sa uitam cat de importanta este monitorizarea pacientilor cu neo de colon operat.

      Se vor urmari urmatoarele entitati astfel:
-in primul an postoperator, se vor efectua: colonoscopie, radioscopia pulmonară, ecografia abdominală - la interval de 3 luni.
-tot in primul an, ACE-ul lunar timp de 3 luni postoperator, apoi la 2-3 luni
-se vor efectua 2 examinari CT cu substanta de contrast ale abdomenului si pelvisului
-in al 2-lea, al 3-lea, al 4- lea, respectiv in ultimul an de monitorizare, cel de al 5-lea, se vor efectua: EDI (colonoscopie), Rx  pulmonar, examen CT abdominal, iar ACE-ul la interval de 6 luni  (valorile se vor inscrie in graficul initial, cel prezentat ca exemplu anterior ).

      Îi sfatuiesc pe toti cei cu neoplasm de colon operat sa-si tina o evidentă clara a controalelor (colonoscopice, radiologice, rx-scopii pulmonare si tomagrafii abdominale) prin arhivarea acestor date in dosare anuale (de exemplu, daca ati fost operat in 2014, veti prezenta medicului oncolog, de familie sau gastroenterolog investigatiile efectuate in 2014, 2015, 2016, urmand ca in ultimii 2 ani de monitorizare sa efectuati cele necesare).
      Reamintesc ca pot exista cazuri in care ACE-ul este crescut peste 3ng/ml, totusi ati fost diagnosticat  cu cancer de colon.
      Este vorba probabil de tumori nediferntiate sau slab diferentiate din punct de vedere histopatologic, din pacate ceva mai agressive.
      In acest caz, pacientul va fi monitorizat in postoperator  prin efectuarea tuturor celorlalte investigatii (colonoscopie, ecografie abdominala, radioscopie pulmonara si tomografie computerizata), fără a se mai monitoriza ACE-ul.

      Revenind la ACE, se observa o suprapunere larga a valorilor crescute intre bolile benigne si cele maligne. Concentratiile crescute sunt sugestive, dar nu si diagnostice pentru cancer (singurul diagnostic de certitudine este cel dat de medicii anatomopatologici in urma examenului histopatologic sau imunohistochimic).

      Creste ACE-ul in :
-carcinoame de origine endodermica (colon, stomac, pancreas, plaman);
-carcinoame de origine nonendodermica (cancer mamar, cap, gat, ovarian) dar in proportie de doar 50%, fata de 75% in categoria celor de origine endodermica;
-in boli maligne noncarcinomatoase;
-in tumori ale tesuturilor solide (metastaze hepatice sau pulmonare);
-in boli inflamatorii active nonmaligne: rectocolita ulcero-hemoragica, diverticulita, ulcer peptic, pancreatita cronica, unde concentratiile scad in timpul remisiuniii bolii;
-in boli hepatice (alcoolica, ciroza, hepatita cronica activă, icter obstructiv);
-alte boli : insuficienta renala, boala fibrochistica  a sanului;
-la fumatori: 19% din marii fumatori si 7% dintre fostii fumatori au ACE>2,5ng/ml;

      În concluzie, cresterea ACE nu este sinonima cu cancerul, dar este deosebit de utila in monitorizarea cancerului de colon operat.
      Oare cresterea la fumatori nu prevesteste un posibil cancer pulmonar ?


BIBLIOGRAFIE: - Ghid clinic de Medicina Interna - Jorg Braun, Arno J Darmann editia XI -a
                             - Interpretarea testelor de diagnostic -de Jacques Wallach editia VII
Back
Next
SPITALUL MILITAR DE URGENTA "Dr. ARISTIDE  SERFIOTI" GALATI

© 2016 - 2017 Spitalul Militar de Urgenta Galati